Drum prin Clisura Dunării

Drum prin Clisura Dunării

Am călătorit de foarte multe ori pe drumul care leagă Moldova Nouă de Orşova, deci normal, prin Clisura Dunării.

dunarea_def_georg

Dunărea în clisură

Ajungând la fostul pichet de grăniceri, practic ieşi din localitatea Coronini. Trecem peste un pod al pârâului Cicalovăţ, un alt mic afluent al Dunării. Fără vreo importanţă acum, dar foarte exploatat în trecut, aici fiind mai multe mori de apă. Acestea fiind proprietăţi comune ale mai multor familii care îşi aveau stabilite zilele când puteau măcina, şi cât puteau măcina. Acestea erau aşa zisele mori cu ciutură, care funcţionau cu apă puţină. Acum nu mai există niciuna, fiindcă mulţi localnici au mori care funcţionează cu energie electrică.

Frumuseţea drumului este că pe partea stângă a fluviului sunt munţii cu pereţi abrupţi, pe sub care drumul se strecoară, iar în partea dreaptă ne însoţeşte Dunărea şi putem vedea malul sârbesc. Se poate vedea clar cetatea Golubăţului, cetate legendară, pe sub care sârbii au săpat un frumos tunel, pe unde trece drumul care de asemeni urmează cursul marelui fluviu.

Un obiectiv turistic de interes pe malul românesc, este peştera Gaura cu Muscă, plină cu lilieci, dar care se spune ar fi şi cuibul muştei golumbace. La marginea drumului sub gura peşterii există un izvor limpede cu apă potabilă, prilej de oprire pentru mulţi călători, de odihnă şi chiar vizitare a peşterii.

Malul Dunării este populat de numeroşi pescari sportivi-amatori, care îşi etalează cele mai diverse unelte de pescuit, cazându-se temporar în corturi sau rulote tractate de autoturismele proprii.

Drumul pe care mergem acum a fost trasat cu peste două mii de ani în urmă. Pe aici au trecut de a lungul secolelor numeroase oştiri ştiute şi neştiute de istorie. Este posibil ca acest drum să fi avut şi variante pe crestele munţilor din apropierea Dunării, dovada fiind multele tezaure monetare descoperite prin locurile plasate pe înălţimi. Ca semn a trecerii pe aici romanii au lăsat celebra TABULA TRAIANI care se află pe malul sârbesc chiar în Cazanele Mici. Mai aproape de zilele noastre împăratul Franz Iosif (1848-1916) a refăcut drumul şi constructorii au plasat o tablă asemănătoare la 1885 mai jos de localitatea Coronini prin care se consfinţeşte această construcţie. Localnicii îi spun acestui loc LA ICOANĂ! Dar noi călătorim în anul 2009 şi rulăm pe un drum asfaltat şi pe anumite porţiuni foarte bine semnalizat rutier, încât rămân chiar mirat!

40_dub_ciucar

Cazanele Mici în plan îndepărtat

Apropiindu-ne de un alt afluent al Dunării, vedem o deschidere mai largă a văii Alibegului, fosta vatră a satului vechi, sau bătrân cum îi spun localnicii, foarte bine descris de învăţătorul Alexandra MOISI în Monografia Clisurii tipărită în anul 1934 la Oraviţa. Alibeg se presupune a fi dat de numele fiului sultanului Mehmed! Aşa o fi? Astăzi la Alibeg e pustiu, doar în zilele frumoase aici se campează multe autoturisme şi se încing grătarele în weekend.

 

Fragment extras din volumul „Armonii majore – versuri şi scrieri trăite”, (pg. 235-236), autor Mihai Leonte, apărut la Editura Neutrino Reşiţa (2010) şi disponibil aici.

Subiect: Drum prin Clisura Dunării

Niciun comentariu găsit.

Comentariu nou