Conacul baronului Ronay Zombor

Conacul baronului Ronay Zombor

Conacul baronului Ronay Zombor,astăzi doar o amintire!

Conacul baronului Ronay Zombor, se află între drumurile care leagă Timișoara de Utvin, în apropierea unei ferme, care s-a numit Olaru, după numele stăpânului. Conacul altădată maiestos, cu ferestre mari, care lăsau să se vadă; biblioteca mare, mobila sculptată, sobe de teracotă ornanentate. Toate dovedeau luxul în care trăia familia baronului Ronay Zombor.

Familie originară din Bavaria (sub numele de Oexel), unde a primit, pe parcursul timpului, titlurile de nobil, baron şi conte. O ramură a familiei a locuit şi în Tirol, de unde János Jakab s-a stabilit în Ungaria, unde familia a fost înnobilată la data de 10.05.1714, titlu proclamat apoi, în mai multe rânduri, şi în comitatul Torontal. Din familie József Mátyás a primit danie comuna Kiszombor, împreună cu titlul de nobil, pe care l-a proclamat şi în comitatul Torontal, la data de 09.09.1839. La 26.02.1846 familia a primit dreptul să îşi schimbe numele în „Rónay”, cu titlul „de Zombor”. Din familie au fost mai mulţi subprefecţi, prefecţi şi delegaţi parlamentari renumţi, în comitatele Cenad, Csongrád şi Torontal. Din generaţiile mai noi Mihály (*1871) a fost ofiţer de cavalerie, după care s-a stabilit la moşia sa din comitatul Timiş, desfăşurînd o intensă activitate în domeniul agriculturii în întreg sudul Ungariei. Lajos (*1821) a fost prefectul comitatului Torontal, ca şi Móricz (între 1871-76). Dintre urmaşii acestora Ernő (*1852) a fost deputat parlamentar din partea raionului Sânicolau Mare, Jenő (*1854) a fost prefectul comitatului Torontal (între 1891-1902), din 1910 deputat parlamentar al raionului Comloşu Mare.
Se povestește, că la conac, se organizau partide de vânătoare, la care participau toti moșierii din zonă, dar și picnicuri sub umbrele uriașe. Din trecutul castelului,mai trăiește o poveste. Fiica unuia dintre nobilii care au stapânit conacul, s-a îndragostit de un tânăr frumos, dar sărac. Se întâlnea cu el, pe ascuns, în parcul ce înconjura conacul. Până când tatăl fetei i-a surprins și l-a împușcat pe băiat. Fiica nobilului ar fi pornit călare spre malul Timișului, să-și caute iubitul, și s-a înecat în apele râului. Oamenii locului, spun că de atunci, fantoma tinerei bântuie conacul. În nopțile întunecate, la ferestre se văd lumini ori o silueta stranie.
Astăzi conacul se află în paragină, iar intrarea este oprită de iarba înaltă, de bălării, care cresc în voie. Acoperișul s-a prăbușit demult, în mai multe părți, iar prin ziduri și podele crește iarbă. Lemnul ferestrelor și al ușilor a putrezit, precum și scările care duceau spre nivelul superior.
Încă un conac uitat de lume, încă o poveste care se pierde în vreme!

Sursa Dana Constantin.

Parerea ta:

Niciun comentariu găsit.

Comentariu nou