Timişoara, la fel ca întreaga zonă a Banatului, se poate mândri cu o lungă şi frumoasă listă de premiere. A fost primul oraş cu străzi iluminate electric, aici a fost editat primul ziar din România şi, din 1953 până în zilele noastre, are trei teatre de stat în limbi diferite. Acestea sunt câteva din premierele înregistrate în oraşul de pe Bega, însă Timişoara are, totodată, şi poveşti mai puţin cunoscute, mai ales despre oamenii care au stat în spatele acestor evenimente.
Unul dintre acei oameni care au dat o mână de ajutor la răspândirea numelui oraşului de Bega peste hotare a fost şi Carol Telbisz, cel mai longeviv primar pe care l-a avut Timişoara (1885-1914). În timpului mandatului său, Timişoara a trecut printr-un amplu proces de modernizare şi a fost considerat al treilea cel mai important oraş din Imperiul Austro-Ungar, după Viena şi Budapesta.
Carol Telbisz (maghiară “Karoly”, germană “Karl”) s-a născut la Cenad într-o familie săracă de bulgari proveniţi din Dudeştii Vechi. Urmează studiile la Facultatea de Drept din Budapesta şi obţine doctoratul în drept administrativ la Viena. Datorită calităţilor sale, a fost propus la titlul de primar al oraşului Timişoara, dar, din cauză că provenea dintr-o familie săracă, nu avea dreptul să acceadă la o asemenea funcţie. Problema a fost rezolvată în scurt timp de către autorităţile vremii, care l-au înnobilat cu titlul de nemeş.
Astfel, la numai 31 de ani, Carol Telbisz devine primar al Timişoarei şi succesor al lui Török Janos, cel care a fost supranumit “părintele” iluminatului stradal cu energie electrică. Mandatul său de 4 ani avea să se prelungească cu încă 25, el reuşind să aducă urbea la un nivel neaşteptat. Unul dintre cele mai importante momente din conducerea sa a avut loc în 1892, când Timişoara şi-a pierdut caracterul de oraş fortificat şi s-a transformat treptat într-un centru urban cu bulevarde largi, străzi aerisite şi parcuri cu pomi ornamentali, toate înconjurate de clădiri superbe, asemenea metropolelor din Occident.
Canalizarea şi alimentarea cu apă a oraşului au fost, de asemenea, îmbunătăţite de Carol Telbisz iar vechiul tramvai tras de cai a fost înlocuit cu tramvaiul electric. Printre alte realizări din timpul mandatului său s-au numărat şi construirea Muzeului Vechi (azi Biblioteca Academiei Române), deschiderea bibliotecilor populare, ridicarea sinagogii din Cartierul Fabric şi a Bisericii Millenium, amenajarea pistei de ciclism Velocitas şi întemeierea primul stadion modern din Timişoara. Totodată, construirea Hidrocentralei, apariţia mai multor fabrici emblematice timişorene (ex. Kandia, Fabrica de Pălării Paltim, Fabrica de Textile, Fabrica de Lanţuri etc.), modernizarea Morii Timişoara şi înfiinţarea a numeroase întreprinderi economice, au făcut parte din industrializarea Timişoarei sub conducerea lui Telbisz..
Mandatul celui mai longeviv primar al Timişoarei s-a încheiat, în anul 1914, din cauza problemelor grave de sănătate, în 14 iulie 2014 împlinindu-se 100 de ani de la moartea sa. “Dacă privim la ceea ce am realizat şi la acele planuri care ne aşteaptă, atunci putem spune că am terminat doar începutul şi am asigurat doar bazele necesare dezvoltării în continuare. Generaţia următoare are datoria de a transforma Timişoara într-un oraş mare, frumos şi modern”, spunea Carol Telbisz. În prezent, un întreg bulevard timişorean îi poartă numele iar bustul său poate fi văzut pe Aleea Personalităţilor din Parcul Central din Timişoara.
Până la sfârşitul acestui an, în cadrul campaniei Timişoara în orice colţ de Românie, veţi putea citi pe blogurile româneşti o serie de poveşti frumoase despre Timişoara, mai mult sau mai puţin cunoscute. Campania a fost iniţiată de Asociaţia Timişoara Capitală Culturală Europeană 2021 şi e menită să sprijine candidatura Timişoarei la titlul de Capitală Culturală Europeană în anul 2021.
Foto: Renaşterea