Razboiul din Yemen: care sunt taberele combatante si cum e impartita tara in zone de influenta

PUTINA ISTORIE RECENTA

Pe 23 noiembrie 2011, dictatorul siit Ali Abdullah Saleh renunta la putere, dupa luni intregi de proteste, in favoarea vicepresedintelui sunit Mansour Hadi.

In aprilie 2014, dupa zeci de atacuri cu drone ale armatei americane, reteaua terorista Al Qaida in Peninsula Araba pare mai puternica decat oricand. Liderul acestui grup apare pe 15 aprilie intr-o inregistrare video, adresandu-se unui grup de luptatori in aer liber, undeva in Yemen.

In septembrie 2014, violente izbucnesc in capitala Sanaa, dupa ce rebeli siiti Houthi, care detin puterea de facto in nordul tarii, cer detronarea guvernului sunit. Dupa ciocnirile armate, rebelii ocupa cladiri guvernamentale, sedii de ministere si televiziunea de stat.

Pe 9 octombrie 2014, conflictul escaladeaza pe falia religioasa, dupa ce Al Qaida deruleaza un atentat sinucigas impotriva unei manifestatii a rebelilor Houthi. Violentele escaladeaza intre siitii Houthi si triburile sunite, aliate retelei Al Qaida.

In ianuarie 2015, rebelii Houthi reusesc sa ocupe palatul prezidential si sa il plaseze in arest la domiciliu pe presedintele Hadi. Luna urmatoare, statele occidentale isi retrag personalul diplomatic si militar din Yemen. Presedintele Hadi reuseste sa scape din arest si fuge in sudul tarii, anuntand ca isi retrage demisia.

In martie 2015, conflictul marcheaza o noua turnura odata cu mai multe atentate cu bombe impotriva unor moschei frecventate de rebelii siiti Houthi in Sanaa. Raspunderea e revendicata de gruparea sunita Statul Islamic. Luptele se extind catre sud, unde se refugiase presedintele Hadi. Pe 26 martie, Arabia Saudita, cea mai mare putere sunita din Orientul Mijlociu, declanseaza operatiuni militare in Yemen, de teama extinderii influentei Iranului (cea mai mare putere siita din regiune) in aceasta tara, prin intermediul rebelilor siiti.

CINE SUNT REBELII HOUTHI

Houthi este o grupare siita care isi are originile in grupul Shabab al-Mumanin (Tineretul Credincios) care opera la inceputul anilor 1990. Scopul grupului era sa readuca in prim plan ramura Zaidi a Islamului Siit, care fusese oprimata si marginalizata de guvernele yemenite de la razboiul civil din 1960. Ironia face ca fostul dictator Ali Abdullah Saleh sa faca parte din aceeasi minoritate religioasa, Zaidi. Numele vine de la liderul acestei miscari, Hussein al-Houthi, care a organizat proteste masive impotriva SUA dupa invazia din Irak din 2003. Fortele armate yemenite l-au ucis pe al-Houthi, dar gruparea este condusa, in prezent, tot de rude ale acestuia. 

Grupul Houthi a sustinut detronarea dictatorului Saleh in 2011, s-a inarmat in haosul post-revolutionar, dar s-a trezit, din nou, marginalizat de la putere de catre suniti. Niciun reprezentant al siitilor nu a fost numit in guvernul de tranzitie, respectiv de uniune nationala, asa cum se dorea. Pe parcursul anilor 2013 si 2014, guvernul yemenit a organizat mai multe runde de negocieri in care a incercat sa gaseasca un consens national, dar gruparea Houthi nu a fost invitata, in ciuda faptului ca detinea din ce in ce mai multa putere in tara. 

Deocamdata nu e clar daca rebelii au atata putere militara incat sa cucereasca intreaga tara, inclusiv provinciile din sud unde s-a retras guvernul yemenit. Dar chiar si asa, perspectiva unui indelungat razboi civil se profileaza la orizont. Cert e ca conflictul intern nu este unul de tip regim vechi versus rebeli, ci unul de tip ramasite ale vechiului regim si rebeli sectanti impotriva unui guvern, teoretic, sprijinit de comunitatea internationala.

Pe 17 martie devenea cunoscut urmatorul fapt: SUA nu pot spune cu siguranta ce s-a intamplat cu arme livrate guvernului yemenit in valoare de 500 de milioane de dolari. E vorba despre munitii, arme de foc, masini blindate si elicoptere despre care armata SUA nu stie ce s-a intamplat cu ele. Oficiali de la Pentagon afirma ca ele ar fi putut ajunge fie la rebelii Houthi, fie la gruparea Al Qaida.

Un oficial al Congresului american a afirmat chiar ca "trebuie sa plecam de la premisa ca armamentul respectiv este compromis si pierdut". Pentagonul a afirmat ca nu exista dovezi clare ca armamentul ar fi ajuns la grupari siite sau sunite, dar ca nici nu poate elimina aceasta posibilitate. Drept urmare, livrari de 125 de milioane de dolari catre Yemen, programate pentru anul acesta, au fost sistate. SUA au precizat ca armamentul respectiv va fi donat altor tari din Orientul Mijlociu si Africa.

CE ROL JOACA IRANUL?

Arabia Saudita si alte state sunite din regiune au afirmat, in repetate randuri, ca rebelii Houthi reprezinta interpusi ai regimului siit iranian. Rebelii insisi neaga aceasta acuzatie, precum si pe cea ca ar primi sprijin militar si financiar de la iranieni. Anul trecut, Reuters intervieva oficiali din Arabia Saudita, Yemen si Iran care afirmau la unison ca Teheranul este implicat cu sprijin financiar, cu arme si pregatire acordate rebelilor Houthi. 

Un oficial iranian a afirmat chiar ca ar fi mai multe sute de membri ai Garzilor Republicane in Yemen si ca rebeli Houthi ar fi fost si ei in Iran pentru training. Garzile iraniene sunt active cu mai multe grupari siite, cel mai adesea in Irak si Liban. E greu de spus daca si in ce masura aceste acuzatii sunt adevarate. Unii analisti presupun ca legaturile Houthi cu Iranul au fost exagerate de statele sunite din regiune pentru a primi mai multa asistenta de la SUA. 

ARABIA SAUDITA POARTA UN RAZBOI PRIN INTERPUSI...

Arabia Saudita, Egiptul si alte state sunite din Orientul Mijlociu au declansat o ofensiva aeriana pentru "sprijinirea guvernului legitim (sunit, n.a.) din Yemen". Exista chiar si ipoteza unei interventii terestre cu trupe cel putin din cele mai puternice doua state ale acestei aliante. De ce se implica intr-un conflict ce pare a fi unul local? Din cauza Iranului.

Daca acuzatiile de sprijinire directa a rebelilor siiti de catre Teheran sunt respinse, legaturile dintre Houthi si gruparea Hezbollah sunt de notorietate in regiune. Iar Hezbollah si Iranul, stim, au legaturi puternice. Amestecul de elemente comune de discurs, ideologie si religie au determinat Arabia Saudita sa faca pasul catre restrangerea influentei iraniene in Yemen si, in general, in Orientul Mijlociu. Faptul ca cele doua mari puteri - Arabia Saudita si Iranul - se concureaza pentru influenta in regiune si pentru dominatia propriei ramuri de religie este cunoscut si documentat in extenso. 

Pentru Arabia Saudita, preluarea puterii la Sanaa de catre siiti si influenta Iranului atat de aproape de propriile frontiere a devenit inacceptabila. Numai ca razboiul indirect, se vede in Siria, are efecte greu de cuantificat si anticipat, mai ales. Confruntarea a creat terenul propice de formare a gruparii Statul Islamic, de pilda. 

...SI NU E PRIMA DATA

Nu e prima data cand Arabia Saudita intervine direct in Yemen impotriva rebelilor Houthi. In 2009, regatul isi trimitea, pentru prima data in istoria sa, trupele peste frontiera fara aliati. Dupa patru luni de lupte intense, regimul Saleh nu reusise sa castige batalia cu rebelii Houthi, asa ca Arabia Saudita a decis sa intervina. Argumentul oficial a fost pericolul la propriile frontiere. In realitate, Arabia Saudita nu vroia o regiune puternic pro-siita la granitele sale, cu tot cu influenta Iranului.
sursa:hotnews