Nobil si corsar de legenda
Seducator, întelept, expert-navigator, razboinic de temut, Sir Francis Drake (1540-1596) a avut privilegiul de a fi un apropiat al reginei Elisabeta a Angliei. A împartit cu Coroana bogatiile stiute si nestiute de celelalte fete nobiliare engleze, a stat la ceas de taina ore întregi cu suverana. În aceste circumstante, este de înteles de ce istoricii Albionului se feresc sa vorbeasca despre Drake ca despre un pirat, în timp ce alti istorici nu ezita sa-i puna aceasta stampila mai putin onoranta. Si totusi, întreaga lui viata a fost dedicata zdruncinarii suprematiei maritime a spaniolilor, jefuirii corabiilor iberice încarcate cu aur si argint si aducerii comorilor în tara sa.
Primul englez în jurul lumii
Dupa nava „Victoria” a lui Magellan, „Caprioara de aur” a lui Drake a fost a doua care a facut ocolul în jurul lumii. Era septembrie 1580 când, dupa doi ani si zece luni de teribile aventuri, înflacaratul corsar ancoreaza la Plymouth si pune la picioarele reginei atât comori nepretuite, cât si furia Coroanei spaniole umilite de „dracoveniile” acestui lacom spiridus al oceanelor. Dar în loc sa-l pedepseasca exemplar pentru raidurile sale împotriva bogatiilor „recoltate” de spanioli din Lumea Noua, regina Elisabeta îl înnobileaza cu titlul de baronet si-i acorda audiente particulare în gradina resedintei sale, departe de urechi indiscrete.
Patriotul aventurier se simte încurajat si, în 1587, îi ataca pe spanioli la ei acasa: intra în portul Cadiz doar cu 4 nave militare si distruge 33 ale inamicului. Apoi captureaza o corabie portugheza încarcata cu mirodenii, prada care îi asigura pe viata pe toti matrozii lui Drake. „Am pârlit barba regelui Spaniei”, spunea corsarul. A fost picatura care a umplut paharul, caci Filip al II-lea, furios la culme, ordona formarea Invincibilei Armada: 130 de nave de razboi, 8 mii de marinari si 19 mii de soldati. Scopul: debarcarea în Anglia. Numai ca în orice razbunare se strecoara o greseala; în fruntea Armadei a fost numit un nepriceput al marilor, dar aristocrat de încredere al regelui, ducele Gaspar Alonzo-Medina-Sidona.
Drake si alti lupi de mare, cu efective net inferioare, îi lasa pe iberici sa intre în Canalul Mânecii si, ajutati de olandezi, încep sa-si împrastie dusmanul si sa-i distruga rând pe rând corabiile grele, dificil de controlat. Favoritul reginei se ocupa personal de nava amiral a spaniolilor si o face cu succes...
Invincibila Armada pare o colonie de furnici care fug care-ncotro, umilite de sprinteneala si ferocitatea englezilor. Smulgeau pana dupa pana din coada pasarii lui Filip al II-lea”, spunea cronicarul. Era anul 1588, când faima lui Francis Drake („ratoi” în engleza) crescuse. Ironia soartei îsi spunea din nou cuvântul, caci cu ani în urma, „corsarul regal” se oferise sa se angajeze în slujba Coroanei Spaniei pentru a-i proteja convoaiele care se întorceau pline cu comori din Lumea Noua. Fusese refuzat.
Final fara glorie
Înainte de a finaliza ocolul lumii, Drake a oferit Elisabetei si un teritoriu numit „Noul Albion”, în regiunea unde astazi se afla statul Mexic. Poposind în Patagonia, el spulbera povestile despre oamenii uriasi care s-ar fi aflat aici... Sfârsitul acestui personaj de legenda n-a fost pe masura biografiei sale atât de tumultuoase. A murit de dizenterie în largul localitatii Portobello, Panama. Drake facuse o importanta bresa în dominatia maritima spaniola, deschizând drumul spre Lumea Noua altor mari navigatori englezi de renume, precum Martin Frobisher, europeanul care a întâlnit primul pe eschimosii din nordul Americii de Nord.