Pe de alta parte, Statele Unite si Marea Britanie si-au afirmat determinarea de a ajuta guvernul irakian in lupta impotriva jihadistilor.
Insurgentii suniti, condusi de SI, au lansat i 9 iunie o ofensiva in nordul Bagdadului, care s-a intins la inceputul lui august in nordul tarii, in fata unei armate neputincioase.
SI se confrunta cu probleme si in Siria, unde regimul de la Damasc a efectuat duminica si luni zeci de raiduri impotriva pozitiilor extremistilor din nordul si estul tarii.
SI a declarat ca a stabilit un califat pe teritoriile situate in Irak si in Siria, unde se confrunta atat cu regimul cat si cu rebelii.
In Irak, luptele se derulau luni la sud de barajul Mosul, unde echipe de experti cercetau daca au fost amplasate dispozitive explozive de catre jihadisti, a precizat Kawa Khatari, un responsabil al celui mai important partid kurd.
Purtatorul irakian de cuvant pentru securitate, generalul Qassem Atta, a afirmat ca barajul este controlat in totalitate dupa o operatiune comuna efectuata de "fortele anti-teroriste si de peshmerga, cu sustinere aeriana".
Acesta a adaugat, la televiziunea de stat, ca, dupa ce peshmerga (fortele kurde) au preluat controlul asupra barajului, situat la 50 km de Mosul, luptele continua in instalatiile conexe si intr-o zona rezidentiala.
Fortele kurde din Irak, Siria si Turcia si-au unit fortele, la inceputul lui august, intr-o rara alianta in fata jihadistilor, al caror avans fulgerator ameninta Kurdistanul irakian autonom, la est de Mosul.
Recucerirea barajului intervine dupa ce avioane americane de lupta si drone au efectuat cele mai intense bombardamente asupra pozitiilor SI din nordul Irakului de la inceptul raidurilor aeriene, in 8 august.
Comandamentul militar american pentru Orientul Mijlociu si Asia Centrala a precizat ca SUA au efectuat duminica 14 lovituri aeriene in apropiere de barajul situat pe Tigru.
Forma noua si foarte radicala de terorism
Premierul britanic David Cameron a afirmat ca jihadistii din SI din Siria si Irak reprezinta o amenintare directa pentru Regat, adaugand ca tara sa trebuie sa foloseasca toate "capacitatile militare" pentru a le stopa avansul.
Ministrul Apararii, Michael Fallon, a subliniat ca angajamentul Marii Britanii in Irak nu este doar umanitar si ar putea dura mai multe luni.
Dupa doua luni de violente, puterile occidentale, impulsionate si de plecarea foarte contestatului premier Nouri al-Maliki, au trimis ajutoare umanitare sutelor de mii de refugiati care au fugit din calea jihadistilor, precum si sprijin militar pentru fortele kurde.
Maliki era acuzat ca alimenteaza haosul, in special avansul jihadistilor, promovand o politica autoritara de excludere a minoritatii sunite dintr-o tara majoritar siita.
Minoritatile, cele mai vizate de jihadisti
Pe un alt front, fortele irakiene de securitate, sustinute de militiile tribale sunite, au preluat de la jihadisti controlul asupra regiunii Al-Uqda, la vest de Ramadi, in provincia Al-Anbar (vest).
In nord, membrii minoritatilor, printre care Yazidis, crestinii, Shabaks si turcomanii sunt in continuare sub amenintarea de a fi ucisi sau facut sclavi de jihadisti.
In 3 august, dupa ce jihadistii au preluat controlul asupra orasului Sinjar, mii de Yazidi, o minoritate kurdofona ne-musulmana, au fugit spre munti sau s-au refugiat in Kurdistan.
Situatia disperata a membrilor acestei comunitati a starnit emotie la nivel international, declansand o campanie de ajutorare umanitara si contribuind la decizia americana de a lansa raiduri aeriene.
Potrivit organizatiilor de aparare a drepturilor omului si locuitorilor, jihadistii au cerut minoritatilor religioase din regiunea Mosul sa se converteasca sau sa plece.