De unde s-a inspirat premierul grec Tsipras in incercarea de a scapa de datorii: modelul postbelic german

Astazi e asteptata confruntarea directa dintre marxistul de la Atena si generalul austeritatii. Wolfgang Schauble, ministru german de finante, il primeste in vizita pe Giannis Varoufakis, omologul elen. Scopul declarat al noului guvern grec este acela de a mai scapa de datorii, iar modelul ales este cel istoric al conferintei de la Londra, din 1953. Germania reusea atunci sa isi reduca datoria la mai mult de jumatate.

Ce s-a intamplat in 1953?

Dupa razboi, Germania avea o datorie externa de 30 de miliarde de marci catre 22 de state. Datoriile erau atat din perioada de dinainte, cat de dupa conflagratie si includeau si banii din Planul Marshall al SUA. Si Grecia era la masa creditorilor atunci, noteaza revista Spiegel.

Rezultatul a fost o restructurare a datoriei germane la o valoare de 13,7 miliarde marci. Datoriile antebelice au fost reevaluate, dobanzile au fost coborate, iar dobanzile la dobanzi au fost sterse complet. Practic, Germania (RFG) ramanea cu aproximativ jumatate din datorie, adica exact ce cere si Grecia astazi.

Care au fost efectele?

Primul „miracol economic german” (cresterea spectaculoasa inregistrata in anii ’50 de RFG, nu ar fi fost posibila fara conferinta de la Londra, noteaza Albrecht Ritschl, istoric si economist la London School of Economics. De notat ca, dupa Primul Razboi Mondial, Germania primise conditii dure de la puterile invingatoare, care au agravat criza Republicii de la Weymar si au favorizat ascensiunea lui Hitler.

Cresterea economica a Germaniei s-a bazat atunci puternic pe industrie, pe bani din Planul Parshall si pe reducerea datoriei. In plus, RFG nu trebuia sa plateasca datoriile decat daca inregistra un excedent al balantei comerciale. Si premierul elen, Alexis Tsipras, vrea sa lege plata datoriei de performante economice. 

Ce alte paralele exista intre Germania de atunci si Grecia de azi?

Negocierile de la Londra, din 1953, nu erau numai pur economice. In contextul Razboiului Rece, puterile occidentale vroiau un partener stabil si cu economie puternica la Bonn. La fel incearca si Grecia sa dea negocierii o dimensiune geostrategica.

Un consilier al premierului Alexis Tsipras a explicat pentru Radio Berlin-Brandenburg, cum Grecia se situeaza intre criza din Ucraina si cea din Libia. El a avertizat asupra pericolului unei „gauri geostrategice” intre aceste zone de conflict. 

Ce difera?

In primul rand, cam tot ce s-a negociat in 1953 pentru Germania a fost deja aplicat Greciei, inclusiv taierea de datorii din 2012.

Atitudinea liderilor a fost radical diferita. Konrad Adenauer a trebuit sa preia si datoriile Reich-ului, inainte sa poata negocia ceva. Tsipras, dupa alegeri, s-a grabit sa declare nule angajamentele guvernului anterior (la nivel declarativ).

Si cea mai evidenta dintre toate deosebirile este uniunea monetara europeana. Grecia sta astazi la masa si cu alte state care au intrat in criza profunda si care au facut reforme dureroase. Vezi Irlanda, Spania, Potugalia si Cipru. 

Ar mai fi o diferenta, dar ea inca nu poate fi afirmata cu 100% siguranta. In 1953, tonul pentru toate rezultatele conferintei de la Londra a fost dat de SUA, care au decis primele sa renunte la incasarea datoriei de la Germania. E oare Germania de azi America de atunci?