Biserica din Golesti
Intins pe o suprafata de 14 hectare, Complexul Golesti a fost declarat muzeu in 1966. Aflat pe malul stâng al Râului Doamnei, la 10 kilometri de orasul Pitesti, Complexul Muzeal contine, pe lânga conacul boieresc, si o biserica având hramul „Sfânta Treime” si o cruce de pomenire. De fapt, Complexul ocupa 4 hectare, pe restul suprafetei fiind reprodus un sat românesc din secolul al XIX-lea. Conacul a fost ridicat intre 1641-1642 din ordinul marelui vistiernic Stroe Leordeanu si sotia sa, Visa, de catre mesterul Stoica. Acelasi mester a construit, in 1646, biserica, o imbinare de elemente arhitectonice muntenesti, moldovenesti, armenesti si turcesti.
In 1657 diaconul Paul de Alep, fiul patriarhului Macarie al III-lea al Antiohiei, viziteaza mosia de la Golesti si scrie despre biserica de aici ca este „falnica si indrazneata, cu o clopotnita mare deasupra”. Capodopera de arta prebrâncoveneasca, aceasta a fost construita dupa un plan dreptungh ular cu absida altarului decrosata, poligonala. Initial, deasupra pronaosului se ridica un turn clopotnita, care s-a darâmat la cutremurul din 1802. Biserica a fost restaurata in 1915, când s-au realizat si lucrari de consolidare. Cu acest prilej s-a desfiintat scara de acces din grosimea zidurilor de nord si de est ale pronaosului. S-a zidit un pod de jur-imprejur, de la nivelul stresinii pâna la capriori si un acoperis tuguiat de sindrila, in doua ape.
Zidurile sunt intarite cu contraforturi si un brâu zimtat imparte exteriorul in doua registre. Cel inferior este ornat cu panouri rectangulare, iar cel superior cu firide terminate in arc. Naosul este despartit de pronaos printr-un zid cu o usa cu ancadrament de piatra.
Biserica este o necropola boiereasca adapostind mormintele membrilor familiilor Golesti si Racovita si se pastreaza catapeteasma originala de la 1646, cu icoane de patrimoniu. Pisania, de asemenea originala, se afla incastrata pe zidul ce desparte naosul de pronaos. Arhitectura este diferita insa de cea originala, din cauza restaurarilor ulterioare si pictura ar trebui refacuta in intregime.
In secolul al XVIII-lea biserica si conacul au intrat in posesia familiei Golescu, renumiti carturari din Tara României. Ei au ridicat aici o incinta de aparare, o baie turceasca, un spital si o casa a saracilor in care a functionat si o scoala pentru copiii satenilor.
Biserica a continuat sa defineasca priceperea si maiestria mesterilor români care au impletit vechile tendinte autohtone cu rafinamentul Renasterii europene. Pe fereastra din axul altarului si in coltul nord-estic al altarului, mesterul Stoica si-a pus semnatura. In biserica Sfânta Treime din Golesti s-au tinut slujbe fara intrerupere, functionând si in zilele noastre ca biserica parohiala.